3 oct. 2014

Conectarea - 2




Prin aceste experiențe, redate în prima parte a acestui articol, pe care le-am trăit și nu se pot uita așa ușor, am căpătat convingerea 1000% că Dumnezeu există, căci aveam ceva dubii anterior, iar cercetarea multor cazuri de moarte clinică mi-a adus alte dovezi incontestabile ce au fost cărămizi solide pe acest drum al cercetării. Însă tot ce descoperisem păstram pentru mine, mai ales că domeniul afacerilor în care lucram pe atunci în 2009 necesita o grad înalt de seriozitate și încredere din partea celorlalți și nu-mi permiteam șubrezirea acestei imagini. Dar tot aceste ființe m-au smuls de acolo, transmițându-mi să rup acele colaborări, mult mai târziu am înțeles că aș fi luat un drum greșit dpdv evolutiv. 

Deci când am realizat că aceste ființe angelice există și vin să te ajute, dintr-o dată parcă am realizat că deci există și Dumnezeu !!! și brusc mi-a fost rușine de atitudinea mea ignorantă de până atunci...luasem la puricat trecutul meu și găseam oarece emoții și fapte de care îmi era jenă. Mai mințisem pe ici pe colo, mai jignisem persoane, închisesem prietenii fără să fi trecut 100% peste răutatea acelor persoane, dorisem distrugerea acelor persoane care îmi făcuseră mult rău și dorisem să mă răzbun, chiar dacă erau multe și faptele bune făcute fără vreun interes, aveam oare să fiu iertată pentru ignoranța mea, pentru faptele mele? Dar cumva ele m-au ajutat să trec peste această jenă și cred că important era de acum încolo ce voi face, până atunci nu știam dar acum că știam situația se schimba. 

Mi-am dat seama că omul refuză să creadă în existența unei Divinități și din motive diverse, lipsă de dovezi, sau că știe că a făcut și fapte rele și apare teama de Iad greșit ințeleasă, astfel îi face să-și închidă mintea spre așa ceva, pentru că omul nu știe că aceste fapte mai puțin oneste pot fi corectate chiar și după moarte însă atunci e mult mai greu fiind mult mai ușor să facem asta încă din timpul vieții terestre.
Nu mai purtam ură anumitor persoane dar mai eram supărată pe unele...fapte grave ca acțiuni din partea mea nu erau dar erau destule mărunte care mă puneau pe gânduri, plus că ceea ce gândisem deseori avea aceeași greutate ca o faptă dusă la final...n-aveam încotro decât să mă pun să le corectez cu determinare. 

Hotărâtă am luat fiecare faptă pe care o conștientizam ca fiind necreștină și mi-am cerut iertare în gând acelor persoane vizualizându-le ca și cum ar fi fost în fața mea. Am exersat iertarea tuturor vizualizîndu-i ca pe niște frați care făcuseră greșeli ca și mine, cerând să fiu la rândul meu iertată și exersam asta seară de seară. Am modificat rugăciunea Tatăl Nostru astfel încât să fie realmente utilă ca o adresare directă și nu o poezie repetată din memorie, fiecare cuvânt răsunând acum în mine cu o puternică energie sinceră, demnă, sfântă. În urma acestor exersări, acum de câte ori mă gândesc la Dumnezeu sau la Ființele minunate de acolo, simt cum o energie se formeaza în zona sternului, si apare o căldură care se extinde in corp, apar și alte reacții energetice pe corp dar deocamdată nu știu ce sunt.

Am lucrat cu mine în toți acești ani și încă o mai fac pentru că încă mi se pun în cale diverse probe care mă ajută să-mi testez răbdarea, iertarea, iubirea, etc să pot corecta ce mai este de corectat...și deseori cu toate cele ce știu, sunt încă anumite situații care-mi provocă indignare, dar tot exersând puterea iertării și iubirii se mărește și totodată descopăr varianta înțeleaptă, modalitatea de aplicare corectă a adevărului și granițele dreptății și bunătății. Pentru că a fi bun nu înseamnă a face pe plac tuturor și aici cunoașterea legilor drepte este necesară pentru a ști când să rămâi ferm, dar din astfel de experiențe se naște și se șlefuiește înțelepciunea, muncă pe care o continuăm și după plecarea din această lume terestră.

În perioada ce a urmat acelor prime evenimente interesante petrecute după aceea seară, simțeam dese stări de beatitudine încântătoare, anumite percepții s-au amplificat, depistam cu ușurința falsitatea din jurul meu, era ca și cum pe lângă frumusețea acestei lumi, putem vedea și mizeria-gradul de decădere umană, dar și înțelegeam de ce ea există. Poate nouă întreaga lume ne apare luxuriantă dar nu știu de ce din zona energetică ea apare deseori murdară, uneori valuri de gri mai ales în orașe, acum știu însă că asta se datorează nivelului de la care lumea noastră emite emoții și gânduri de o anume calitate/frecvență. Iar astea influențează până și clima, conflictele, calitatea vieții, etc.

Era suficient să citesc un titlu de ziar și să înțeleg intenția reală din spatele acelui articol. Puteam vedea clar stadiul interior și intenția personajelor din jur sau ce apăreau la tv, nivelul de sinceritate, de ignoranță sau ură a celor ce erau la conducerea multor instituții. Uneori prezența lângă unele personaje ce sunt azi pe nivele sociale apreciate de public (de ex în Parlamentul României), îmi provocau senzația de vomă. Nu știam atunci că de fapt le simteam zgura energetică interioară, și diferența de vibrație era cea datorită căreia corpul meu reacționa astfel.
Apoi am început să am alt gen de gânduri în minte, mă atrăgeau alt tip de lecturi. Mă pusesem pe solitudine și rareori mai ieșeam în compania unor amici iar când o făceam mă apuca uneori o stare ciudată de parcă nu eram eu. Mă pomeneam vorbind despre Isus, despre Dumnezeu și atunci ceva se întâmpla în pieptul meu, mi se încălzea sternul și simțeam în mâini o energie caldă care curgea către exterior. Interesant este că cei de la masă mă ascultau fără să mă întrerupă sau să se uite ciudat, se făcea o liniște deplină care mă amuză acum când mă gândesc la asta. Însă nimeni nu avea curajul să mă întrerupă sau să mă ironizeze și chiar dacă făceau parte din elita înaltă a societății poziționați fiind destul de sus, erau legați de zona spirituală, erau creștini sau cel puțin asta susțineau. 
Uneori mai povesteam la cei apropiați puțin din cele întâmplate, dar fără detalii mari, însă deși nu puneau la îndoială cele auzite nu-mi puteau da explicații și atunci am decis să nu-i mai tulbur cu astfel de informații. 

La aceea vreme nu aveam interes pentru existența extratereștrilor, deși nu mă îndoiam ca undeva ceva există, singurul blog pe care-l citeam în domeniu era cel al lui Tom Kenyon și uneori puneam în practică ascultarea acelor sunete și nu știu de ce o făceam, mă atrăgea. Chiar am descoperit în biblioteca mea o carte a lui Tom, cumpărată de prin 2005, și m-am întrebat -de ce am cumpărat eu această carte? Câteodată cred că anumite trasee de viață sunt anterior stabilite și habar nu avem.  În vara lui 2011 am primit de le website-ul lui Tom un anunț despre o meditație ceva cu palatul de Cristal și am decis să o ascult urmând instrucțiunile de a ma concentra la diferite intervale pe chakra inimii, frunții apoi deasupra capului. 
Apoi s-a petrecut ceva impresionant.

Aveam la acel moment în aceea zi o stare de beatitudine, încântată de dovada că Dumnezeu există și-mi trimesese Îngerii (sau ce or fi fost) să mă vindece, tocmai ce vizionasem încântată un documentar german despre Bruno Greoning înțelegând ceea ce se întâmplase cu acel om, m-am pregătit de exercițiu. Starea mea interioară de extaz era deja la cote înalte în timp ce am început să pun în practică exercițiul pe muzica hathorilor și cred că această stare a fost cheia ce a declanșat ceea ce a urmat, emoția-acel flux puternic de iubire pură spre Dumnezeu ca spre un Părinte Suprem, bun și drag, îL descoperisem, exista, și de asta îmi producea încântare trăind într-un extaz permanent. 
Acel moment a fost unul deosebit și am tot căutat să înțeleg din punct de vedere tehnic-energetic/biofizic ce s-a întâmplat în timpul și după acel exercițiu.
Deci vibrația interioară de iubire era la cote înalte și în acea stare mă concentram pe fiecare chakră/centru vital de forță, așa cum cerea exercițiul iar când am ajuns la ultima parte cu concentrare pe chakra de deasupra capului la 20 cm, ceva uimitor s-a întâmplat. De fapt eu m-am dus cu concentrarea mai sus, spre cer, cu gândul la Dumnezeu pentru care simțeam în acele momente o iubire imensă, extrem de puternică, din toată ființa mea, ce ajungea până la cer parcă. Am simțit deodată foarte clar, la nivel fizic, cum cutia mea craniana se dizolvă și parcă creierul meu s-a unit cu cerul cu Universul, fluxuri de energii îmi curgeau prin mâini înfierbințându-mi plamele, coloana mea vertebrală a început să se bâțâie ca sub un flux necunoscut de energie iar asta se întâmplă și azi când mă conectez/gândesc la Dumnezeu.

Eram într-o stare euforică sub un șuvoi de energie ce simțeam cum curge fără oprire, iar corpul meu îl simțeam format din milioane de atomi. Aveam senzația de unire cu tot ce există și înțeleg ce spun cei ce experimentează decorporalizarea, ei vorbesc de aceea senzație de a fi tot, peste tot, dar dar fapt ei trăiesc conectarea cu energia Eterului pentru că după decorporalizarea definitivă (moarte) lucrurile stau cu totul și cu totul altfel, fiecare avem individualitate proprie în lumea de dincolo. În acele momente simțeam mai degrabă o unire a creștetului capului cu centrul Universului, pe o frecvență ce vibra până pe coloana vertebrală în jos.
Însă depinde de ceea ce simți tu interior la acel moment căci tipul de emoții care-l emiți te conectează la un anumit tip de câmp eteric, fiind enorm de multe tipuri diferite în jurul nostru. În realitate generasem o frecvență modulată pe un tip de câmp înalt polarizat pozitiv, probabil cel mai înalt posibil pentru că timp de 15 minute eu am generat aceea iubire fără oprire, fără să sece, așa de mare devenise iubirea mea pentru Divinitate la acel moment. 

Acum știu că aceste câmpuri modulate astfel, generează mediul propice pentru prezentare aici a unor Ființe din lumi evoluate, iar dacă nu simți iubire și rămâi la nivelul tău cotidian câmpul este proprice pentru prezentarea altora, pentru că emoția iubirii nu poate fi falsificată ea dă o fecvență și aceea frecvență corespunde unui nivel energetic. Cine a studiat cât de cât fizica cuantică leagă cele ce spun eu, și-i poate ajuta mult ca în viitor să inventeze dispozitive cu o mare utilitate pentru omenire, care pot detecta nivelul de pozitivitate interioară a unui om.

Când muzica s-a terminat am simțit nevoia să aerisesc și să aștept de parcă ceva urma să se întâmple. Am revenit în poziția de lotus în care efectuasem meditația și am așteptat tăcută de parcă știam că urma ceva. La scurt timp, am vazut în partea stângă cum aerul ia 3 forme umane, oarecum înalte poate cca 2m/2,5m. Formele au continuat să rămână invizibile dar formate parcă din aer, simțeam că mă privesc, analizându-mă ca și cum să priceapă dacă eram pregătită pentru ceva anume, sau poate fluxul meu energetic s-a intersectat cu lumea lor si au venit curioși să vadă cine ce și cum...le simțeam foarte importante, nu știu de ce, simțeam un mare respect pentru ele.

Dacă cele când cu vindecarea cu ceva timp în urmă le simțisem prietenoase, calde, săritoare, acestea păreau oarecum înțelepte și superioare, mă analizau atent...simțeam pentru ele o imensă venerație și respect de nu m-am încumetat să ridic privirea să mă uit spre ele, le vedeam forma oarecum cu coada ochiului, de parcă mă prefăceam că nu le văd, nu îmi era teamă să privesc spre ele dar nu știam ce anume să fac în situația aceea. Asta nu e o treabă ce și se întâmplă zilnic și n-am știut cum să reacționez, am preferat doar să observ ce se întâmplă, ce urmează...de apoi gata, s-au dus...poate să fi durat totul 2minute, nu știu, dar de la aceea meditație tot ceea ce trăisem în ultima vreme s-a amplificat. 

Mă trezeam brusc cu stări de bine, de o fericire fără motiv anume, erau stări pe care atunci nu le puteam controla, apăreau și dispăreau iar în timp ce se manifestau puteam să văd anumite amplificări de luminozitate pe corpul meu, pe mâini, culori strălucitoare, apoi am început să le văd la oameni dar numai acolo unde aceștia le aveau amplificate în funcție de proveniența nivelului astral sau lucrul cu ei înșiși, cu emoțiile lor. Mi-a luat timp să înțeleg rolul acelor culori, pentru că știa nimeni să-mi răspundă.   
Odată am văzut mâinile unei femei, ușor verzi de la palme până la coate și fără să spun ce văd am întrebat-o dacă face reiki sau e terapeut, nu era nimic din toate astea, era contabilă. Pentru că voiam să-mi explic de ce avea aceea culoare la mâini i-am pus tot felul de întrebări fără să spun ce vedeam. Așa am aflat că avea un copil bolnav și ea îi făcea mereu masaj, am înțeles astfel că energia iubirii ei de mamă îi activase aceea energie terpeutică și am înțeles că numai astfel (prin iubire) cineva își poate activa capacitățile interioare vindecătoare. 

Saul din Tars (Sfantul Pavel/Paul) când și-a sporit iubirea de Dumnezeu, putea să vindece să facă diverse treburi ce-i uimeau pe ceilalți, la fel cu toți cei care au procedat la fel. Isus spusese oamenilor ceva de genul:’’ Credeți și iubiți pe Dumnezeu și așezati-va palmele peste bolnavi spre vindecarea lor’’. Această informație a dispărut ulterior din creștinism căci probabil nu funcționa la cei care nu aveau suficientă iubire de Dumnezeu. Eu am căpătat o deosebită venerație pentru Saul/Pavel, de când am citit experiența vieții sale și din acest motiv am scris acel lung articol care cred ca este tare util pentru cine ințelege.
***

Genul acesta de exemple apăreau diferit în diverse situații, ca să înțeleg diferențele de atitudini și acțiuni ce anume generează pe oameni dpdv energetic. Dar eu nu puteam controla acele stări și vederi, apăreau și dispăreau, iar eu trebuia să le decodific și astfel mai învățam câte ceva. Însă puteam vedea uneori cine avea reale capacități energetice și lucra cu ele, pentru că acestea apăreau diferit la fiecare...

La unii vedeam în frunte culoarea mov închis sau foarte luminos (hipnoterapeuți, sau făceau arte marțiale), la alții le ieșeau spirale energetice luminoase din ochi (consilieri psihosenzitivi), alții aveau degetele verzi (lucrau presopunctură), la cineva am văzut o coroană albă-mov luminoasă deasupra capului cu raze albe ce plecau spre cer precum statuia aceea din America (era un psiholog cu aptitudini de clarvedere), la cineva am văzut o coroană ușor lila deasupra capului era o persoană în vârstă cu părul alb și o atitudine venerabilă.
La Oreste de exemplu, când l-am observat la o conferință, am văzut o imensă culoare verde ce-i ieșea din stern (semn că exersa iubirea de semeni), la unele persoane necunoscute publicului dar cu proveniența astrală înaltă vedeam deasupra lor simboluri interesante care se schimbau în funcție de cursul pe care  îl preda, etc...pe loc nu pricepeam de ce diferă culorile sau formele, abea în timp am înțeles. Aceste lucruri mi se arătau ca să învăț și nu ca să mă distrez făcând bani cu asta și bine că n-am făcut asta că aș fi pierdut toate aceste daruri, deși niște idei la început mi-au venit că deh omului îi vin tot felul de ispite în minte. 
Fiecare astfel de etapă de pregătire se încheia și începea alta. La început n-am înțeles ce se întâmpla dar mă amuza oarecum. Visam uneori simboluri geometrice, diferite forme și mi se spunea ce rol au, sau mă trezeam din somn auzind cum cineva îmi citea din Evanghelie, pe atunci nu știam că sunt fraze din cuvintele lui Isus redate în Evanghelie, am crezut că sunt ceva psalmi, pentru că habar nu aveam ce conține Evanghelia la aceea vreme, acum știu ce greutate/valoare energetică au cuvintele lui Isus din Evanghelie care mi s-a recomandat oarecum subtil sa o citesc. Și mai ales când am citit cartea Nossolar a lui Chico Xavier, am priceput valoarea credinței, pentru că și cei din lumile spirituale apropiate nouă continuă sa utilizeze citate din spusele lui Isus.

Avea uneori porniri ca o nevoie să țin corpul, mâinile sau picioarele în anumite poziții uneori contorsionate care la acel moment îmi păreau confortabile deși ar putea fi considerate caraghioase, însă unele ar semăna cu cele de yoga. Alteori simțeam cum prin creștet mi se descărcau un fel de pachete de informații de parcă cineva îmi introducea un stick/sferă în creier care apoi expanda pe un subiect interesant furnizându-mi tot felul de informații. Mi se părea că trăiesc între două lumi, una în contact cu energiile alta cea exterioară în care societatea era mai departe așa cum o știam în care mă lăsam condusă nu de oameni ci de fluxul interior pe care-l urmăream să văd unde mă îndreaptă.

Odată mi s-a făcut un fel de inițiere în depășirea fricilor, organizându-mi-se un fel de scenariu imaginar în care am intrat ca un personaj într-un film, ce vedea tot felul de forme pe care știam că trebuie să le înfrunt, să nu-mi fie frică. Era cam așa- Zburam parcă deasupra ierbii, eram pe un câmp imens cu grâu crescut de cca 15 cm. Am văzut din depărtare apropiindu-se de mine un fel de fantomă, un fel de schelet alb, cam așa ceva...știam că nu trebuie să-mi fie frică, era sfatuită relepatic să nu mă tem, aceea chestie se apropia de mine în viteză și deși mă simțeam singură pe acel câmp, mental știam că scena nu poate fi reală 100% deși părea foarte reală. Fantoma aceea sau ce era, avansa rapid cu capul înainte țintă spre mine cu o mare viteză iar eu am rămas fixă pe poziție fără să mă mișc deși am fost tentată să mă feresc, și în momentul în care era la 2-3 cm de fața mea s-a dus imediat în fracțiuni de secundă către partea stângă, evitându-mă.

La acel moment nu știu dacă-mi testau nivelul de frică sau trebuia să învăt să nu-mi fie frică de nimic, să am încredere deplină în Dumnezeu pe care-L simțeam ca o energie imensă a iubirii la care oricând ne putem conecta dacă dorim. Mai târziu am înțeles că trebuia să mă pregătesc să înfrunt ceea ce urma să mai văd printre obloanele energiei, lucruri despre care habar n-aveam că există, unele deloc plăcute și probabil că distracția nu s-a terminat.

Din câte am înțeles această emoție de frică este tare dăunătoare putând crea breșe în câmpul nostru energetic dând astfel voie unor gheme de energie nocivă, entități ciudate, sau chiar Spirite hoinare fără trup (care lipsite fiind de emoția iubirii Creației nu pot urca în zona lumilor evoluate), să se atașeze de noi având nevoie de energia noastră vitală...unele rele chiar crează scenarii pentru ți se inocula frica tocmai că au nevoie de această energie vitală umană, iar pentru asta folosesc chiar și persoanele din jurul tău slabe în credință sau deja infestate, persoane ce emit prin propriile gânduri și emoții energie polarizată negativ. 

Pe parcurs am înțeles multe lucruri, și azi procesul cunoașterii continuă căci de învățat se pare că nu terminăm niciodată, nici măcar când vom fi admiși să locuim în lumile Zonelor Superioare solariene ce formează consiliile galactice interuniversale, procesul evolutiv fiind tare departe de noi și lung de parcurs.

Ființele astrale invizibile nouă, pentru că se află pe o frecvență diferită, și care locuiesc în zonele de Lumină de frecvență înaltă (noi le numim evoluate), se ''hrănesc'' din/cu energia Supremă Divină a iubirii pe care și-au crescut-o/format-o pe parcursul existențelorlor, celelalte care sunt gri slabe sau chiar întunecate se hrănesc de la forme de viață mai apropiate densității lor, de exemplu de la viețuitoare terestre sau oameni pe care-i îndeamnă deseori la ură, furie, violență, ele având nevoie de această energie ca hrană. 
Totul este să nu le lași intimidat și nici să nu încerci să induci frica la rândul tău mai ales în copiii mici. Nimeni nu trebuie să te îngenuncheze prin frică. Îngenunchierea ar trebui să fie doar în fața Divinității dar și acest gest să vină din venerație și dragoste pură, nu din frică și mentalitate de supunere, doar venerație sinceră...nu îți crește cota spirituală dacă îngenunchezi, ci în funcție de ceea ce gândești, emiți, faci, lași în urma ta. Am înțeles că evoluția se obține prin merite provenite din ajutorarea necondiționată a altor ființe, prin calitatea gândurilor, emoțiilor și faptelor noastre, și nu prin cât de multe rugăciuni știm ca pe poezii sau ce titulaturi profesionale terestre avem. 

Timpul a trecut și abea într-un târziu am aflat că există multe lumi, cele mai avansate fiind lumile solariene și acolo locuiesc ceea ce am numi Îngeri, de o înaltă superioritate Divină...Există o teorie cum că după ce murim ne scufundăm în eter în masa Divină numită Dumnezeu, eu neg această teorie în urma informațiilor obținute între timp, este o cale extrem de luuungă evolutivă până ajungi aproape de esența Divină, până acolo vom avea fiecare individualitate proprie, mai degrabă ne unim cu Sinele nostru Sperior, pentru că noi suntem de fapt parți din el venite spre experimentare aici sau in alte părți. 

De la Terra noastră până la Soarele sistemului nostru solar, este distanță lungă, spațiul până acolo fiind locuit de multe alte lumi așezate în trepte ierarhizate pe nivele evolutive. Toate sistemele solare sunt defapt similare cu al nostru, Soarele lor central fiind vârful lumilor lor evoluate, aș putea spune 12 D. Iar in centrul galactic (să-i spune așa) există Soarele Suprem,  Soarele Central-Lumea Supremă de Lumină, de unde vine acum spre noi, în dimensiunea noastră, un imens val de energie verde, de înaltă frecvență, este de fapt iubirea Supremă.
Dar până la ele, pe celelalte planuri și planete, Viața își desfășoară cursul sub diverse forme și...da, toate planetele sunt locuite, dar ochiul nostru biologic nu poate vedea deocamdată aceste forme de viață, fiind posibil doar când vibrația corpului nostru se modifică. Iar această vibrație/frecvența formează o semnatură energetică care ne pune în legatură cu o lume sau alta, în funcție de frecvența noastră. Frecvența formează Ordinea in Univers, în lumile existente peste tot.

Unii oameni cred că după moarte, Dumnezeu le va asigura o viață îndestulată și plină de bucurii în Rai fiind iertător deci închide ochii la răutatea umană, dar nu este deloc așa, oamenii trebuie să treacă multe probe, unele dure, pentru a dobândi meritul unor locuri mai bune după moarte, altfel toti criminalii ar sta la un loc cu Îngerii, fiind o harababură. Ori lumile cerești nu stau într-o harababură ci într-o perfectă Ordine Divină, ierarhizate după merit, iar meritul vine din fapte și calitatea lor, bilanțul unui șir nenumărate de vieți trăite în toate aceste lumi care dau o ''semnătură energetică'' proprie. Dacă ar fi totul așa simplu și de obținut Mântuirea, ar însemna că Dumnezeu are o înteligență limitată, ori omul este prea mic pentru a înțelege cat de imensă este Creația Sa...

Omul nu are timp să privească spre cer și să-și conecteze inima și mintea cu Cerul. El crede că Cerul este o zonă cu nori de unde vine ploaia iar știința mai știe câte ceva despre stratosferă, ionosferă și alte lucruri pe care le vedem numai din dimensiunea noastră terestră-3D și dacă nu vede nimeni prin telescop nici un Înger clar că nu există, programându-ne astfel mințile la limitare. Iar din hipnoterapie se știe, că ceea ce îți programezi să nu vezi nu vei vedea, chiar dacă acel lucru există. 

Dar dincolo de acest strat de stratosferă, din ionosferă- ce omului după moarte îi apare ca un fluviu strălucitor, există nenumărate lumi-lăcașurile cerești, enorm de multe. Ele sunt dispuse în trepte și separate de legile vibrației, și culminează cu Soarele - fiecare sistem solar având un Soare dintr-un motiv anume.
Omul terestru ajunge după moarte de obicei în 4D unde este tare plăcut iar ei se cred deja în Rai, sau ajung cel mult în 6 D unde etajul acela de lumi și locații planetare este și mai superb. Depinde unde își are familia. Întotdeauna el revine la minimul de treaptă de pe care s-a întrupat..de acolo avansează, asta dacă nu este venit de mai sus cu anumite treburi speciale pe aici. Tenebrele sunt primele 2-3 lumi de sub noi (noi aici fiind la graniță, în 3D) ce reprezintă închisorile minții deformate și a faptelor criminale, și asta fiind o etapă de depășit dpdv evolutiv. 

Ființele din afara lumii noastre sunt mult mai vii decât noi, astfel că este greșit să le numim duhuri care plutesc precum baloanele, ei pot merge ca oamenii sau pot zbura după dorință, existând alte legi gravitaționale în celelalte dimensiuni (existente pe axa verticală unde spațiul și timpul nu există), în grupuri mai mari la călătoriile între dimensiuni ele folosesc un fel de aparate construite astfel încât acestea să suporte diferențele dimensionale. Acolo ele/ei sunt femei sau bărbați depinde cum au fost în ultima viață, sau sunt copiii dacă au murit așa și cresc acolo. Abea în lumile de la 6D în sus este altceva, mixt chiar, un fel de androgini, pot lua alte forme dorite de ele mai ales când se deplasează. Ce vedem noi prin poze ca sfere sunt majoritatea gânduri, idei, proiecte mentale, programe, etc, rar surprinde cineva o formă-spirit.
Lumile celorlalte planete mai apropiate de noi având corpuri din materie de o densitate apropiată, sunt ca și noi, cu familii, copii, case, dar mult diferit de noi după cum am văzut astfel de exemplare. 

Deci este necesar să facem distincție între lumile materiale similare nouă și cele care din ce în ce mai mult se diferențiază ca structură energetică. Pentru că un Spirit care trăieste în tenebre colcăind printre niște specii tare oribile, este diferit de noi dar provine dintre noi ajungând acolo direct din viața terestră și va rămane acolo până va înțelege unde a greșit, dar ca structură de densitate este diferit de noi dar și de cel ce trăiește pe Sirius, pe Venus, Saturn, Lună, Marte, Soare și multe alte planete și sisteme solare necunoscute nouă încă, unde și acolo au treptele lor diferențiate pe densități căci și acolo există astfel de axe timp/spatiu astfel ca au creaturi diferite în aceea zonă.
Sunt tot soiul de chestii în Univers, nu înseamnă că dacă nu le vedem cu telescopul ele nu există, dar rezonăm cu cei apropiați ca noi în gândire și simțire. Dar la nivel Divin, în această ordine Divină fiecare planetă, fiecare lume, fiecare navă planetoid își are rostul ei/lor. Dar dacă nu ne informăm minim despre biologie, fizică, matematică, chimie nu avem cum să înțelegem nici măcar structura lumii noastre dapăi să mai pricepem alcătuirea altor lumi. Și apoi până să avem pretenții să ne aducă alții ordine pe planetă, este necesar să punem noi umărul la îmbunătățirea lumii noastre.

Studiul și cercetarea sunt necesare, mai necesare decât poeziile lui Eminescu la bac, dar dacă nu punem mâna pe carte în particular sau la școală nu vom ști să înțelegem legile Creației, sau să colaborăm cu rasele extraterestre alături de care vom locui în viitor, pentru că o fuziune va fi inevitabilă, iar stadiul informativ prezent al multor oameni este la pământ, este sub orice critică, și se încearcă menținerea acestui stadiu de către alte specii non-umane. Iar de școală nu scăpăm nici după moarte așa că să ne luăm gândul, studiul este etern, veșnic, nici iadul nu este veșnic dar studiul da-pentru că dacă aici ce studiem este vizibilul, dincolo studiem ce aici este invizibil dar acolo este vizibil, deci ai nevoie de studiul materiei de aici, mai ales când vei merge să parcurgi experiențe pe alte planete....aaa, și nu scăpăm nici de muncă, faza cu pensionarea terestră fiind doar o pauză de relaxare momentană...doar nu credeți că acolo, după moarte, stăm în veșnicie la ospăț cu Isus și Avraam, păi unde să încapă atâta mancare? plus că ne-am plictisi iar acolo nu există fripturi, băuturi alcoolice, etc.... Multe lucruri se vor schimba pe planeta noastră în anii viitori și vom obține tot mai multe informații despre alte lumi.
*
Din punctul meu de vedere, nu se mai pune problema dacă există extratereștrii sau nu, pentru mine tabloul este clar, ci cum vom aborda această fuziune dpdv social și intelectual de care va trebui să fim conștienți, pentru că pericolele din lumea noastră și ignoranța nu sunt pe punctul de a se diminua iar ele vin de la rasele ET infiltrate în trecut printre rasa umană. Iar o reformă este necesară și ea va veni poate chiar în mod neplăcut, iar oamenii nu sunt pregătiți, nu le pasă, să vină orice rasa aici numai să le dea bani, fotbal și telenovele... 
Umanitatea luată per global, prin gândurile și emoțiile emise atrage scenarii ce se pot materializa în mod neplăcut pentru mulți, și există cineva/ceva ce dorește menținerea unei vibrații joase pentru manifestarea aici a planurilor lor mai puțin creștine.

Am înțeles că toate gândurile oamenilor puteau fi văzute în eter, ele luând diferite forme-sfere/norișori/panglici/etc, la fel și emoțiile, ele emit energie, lumini, sunete, miros, toate corespunzătoare dimensiunilor/lumilor de vibrație similară, ele apoi înmagazinându-se ca într-un folder electronic undeva în ''computerul energetic cosmic'' (Akasha) de unde pot fi accesate cu Sufletul dacă știm să-l utilizăm sau cu o tehnologie avansată cum au unele rase ET care au stagnat spiritual dezvoltandu-se doar tehnologic, defapt ele au involuat; această arhiva cosmică o conține și pe cea terestră, accesată doar prin puterea gândului (cum am înțeles) de un Minister din lumile Zonelor Superioare, cel care se ocupă cu programarea reâncarnărilor de exemplu.
Astfel că am început să-mi observ fiecare emoție și să fiu atentă la fiecare gând emis și căutam ca toate să aibă fluxuri pozitive. Orice gând oarecum neplăcut apărea, nu-l lăsam să prindă rădăcini, la fel și emoțiile, analizându-le totuși proveniența și semnificația știind că multe nu-mi aparțineau fiind preluate din mediu sau trimese de cei ce se gândeau la mine. Așa am exersat să aplic bariere de vibrație astfel încât să nu pot recepționa decat pe cele pozitive, constructive și să folosesc lumina spre dizolvarea și anihilarea celorlalte, dar această barieră era construită de însăși starea mea pozitivă interioară, pe emisia de iubire pur și simplu pentru tot ce este în jur și-mi reușește cel mai bine când sunt în natură mai ales. 

Reușești asta dacă ai rezolvat în interiorul tău toate conflictele și astfel purifici toate energiile emoțiilor și gândurilor emise în tot trecutul vieților tale și nu mai lași să te tulbure nimic emoțional, dar omul nu poate face asta până nu scapă de niște influențe nocive invizibile și o să redau câte ceva in articolele viitoare. Verbal poți spune multe dar emoțional contează cum te poziționezi indiferent ce năpastă vine în viața ta nu trebuie să cazi energetic pe fluxuri negative. Nu poți însă spăla pe loc tot trecutul, și deoarece sunt enorm de multe vieți în spate, oricât ai fi de bun doar mai diminuezi din suferințe dar lecții tot mai sunt de parcurs și testat, este nevoie de multă muncă, răbdare, hotărâre și pozitivitate...iar la mine, cu toate exercițiile făcute, încă nu se dizolvaseră toate impuritățile mental-emoționale emise de-a lungul tuturor vieților și asta aveam să descopăr un an mai târziu. Este grea o astfel de muncă dar perseverând mai avansezi cât de cât, iar la un moment dat tot m-am mai lăsat pe tânjeală.

Când omul se simte bine și totul este ok, intră într-o perioadă de tânjeală în care merge spre lenevie, până vine un ceva puternic ce te zguduie și te împinge să vezi că mai e de muncă. Cu toate că rezolvasem în mare parte dizarmoniile trecutului, iar eu atunci credeam că le-am rezolvat pe toate, s-a produs ceva ce ce mult mai târziu am înțeles. În rețeaua mea energetică mai existau filoane, să zicem un fel de liane energetice pe care stăteau ca pe gard un fel de mici paraziți de vibrație joasă ce proveneau din niște vechi umilințe nevindecate, bine ascunse între straturile mentale (pe atunci nu știam de aparatura invizibilă plasată pe rasa umană de alte rase). Că a fost test, că a fost capcană nu știu exact, dar a urmat o probă dură pe care nu am trecut-o și am pierdut mult atunci. M-am iritat puternic în vara anului 2011, când răbdarea mea a fost pusă drastic la încercare și am cedat. 

Nu am nici o scuză pentru acel moment de rătăcire, chiar dacă am fost constrânsă să fiu într-o mașină ce mergea ca melcul făcând 12 ore de la Cluj la București, timp în care persoana mă asalta cu tot felul de subiecte ridicole pe care nu aveam chef să le comentez. Mi-a venit să-i zic vreo două doamnei cu pricina, dar m-am abținut datorită convențiilor sociale în care trăim. În loc să spun persoanei să înceteze că prefer liniștea, am preferat să tac să sper că va înceta, dar ușor ușor creierul meu a început să fie perturbat.  În momentul în care nervii mei au cedat am simțit am avut o senzație ca și cum îmi explodează tot corpul ca în desene animate și apoi mi se așează la loc ca niște cărămizi. N-am apucat decât să mă gândesc la Isus în acel moment, dar m-am gândit cu mintea nu cu inima, căci n-am avut, timp, am fost luată prin surprindere. A fost o probă pentru a mi se arăta la ce mai am de lucrat...răbdarea, toleranța, acceptarea deficienților așa cum sunt.

Mult mai târziu când am citit cartea ’’Saul și Ștefan’’, și am dat peste gândurile Sfântului Petru care fusese constrâns de către Saul să aleagă între a fi cinstit urmând sfaturile lui Isus sau să urmeze impunerile lui Iacob cel drept care conducea Biserica din Jerusalim și schimbase toate regulile lui Isus adoptând fariseismul. Iar el, Petru, își observase gândurile și spunea:’’Dacă mă voi supăra voi pierde toate darurile cerești’’...Atunci am înțeles lecția mea. Deci gata, odată cu enervarea aceea, pentru o anume perioadă de cca 2 luni, am fost deconectată, s-au dus toate acele stări, adio lumini, stări de fericire, etc...Simțeam că sunt seacă, nu mai puteam simți aceea iubire nicicum, nici măcar un gram de iubire nu mai puteam simți...parcă îmi aruncase cineva o plasă, o menghină peste suflet (atunci nu știam că picasem într-o capcană și chiar mi se aruncase o plasă peste Suflet si inima să nu mai pot simți nimic, pentru că cineva mă urmărise din zona invizibilă). La acest moment nu știu clar cum a avut loc acel fenomen, cred că enervându-mă am schimbat frecvența și așa au putut acționa. 

Tot ce obținusem în 15 minute de emisie și dragoste de Dumnezeu cu mult timp în urmă mi-a luat mult timp, să refac aceea legătură. Parcă ceva îmi pusese inima în chingi și nu mai puteam să simt nimic. Nu înțelegeam ce se întâmplase, dădeam vina pe persoana care mă prinsese în capcană, mă abțineam să nu mă înfurii și mai tare. Acum cred că a fost necesar tocmai pentru a scoate la suprafață aceea parte negativă existentă încă în mine care stătea ascunsă și de care eu nu eram conștientă. Nu-mi dădeam seama de ce s-a întâmplat așa că am zis:’’ia să-mi văd eu de viața mea cu toate chestiile astea că deja lucrurile o iau razna’’. Dar nu a fost după mine, am avut relax puțin ca apoi să urmeze alt tip de experințe , de data asta diferite și foarte directe dar cu alt tip de ființe, mai apropiate de lumea noastră.
(va urma)

Un comentariu:

  1. Va multumesc din suflet, am citit pe nerasuflate si ar fi multe de spus,am constientizat multe, ramane sa integrez tot ce am inteles !
    Multumesc ! Abia astept sa citesc continuarea !

    RăspundețiȘtergere